1972

 Sunt multe schimbari in acest an. De la o clasa condusa de un invatator trece la o clasa condusa de profesori. Elevii sunt altii. Se muta la etajul 3 al unui bloc cu 4 etaje in Severinului un alt cartier din Craiova. Alti vecini alti colegi. Apar primele diferenteri pe memorie. Unii din colegii lui au o memorie foarte buna si iau numai note de 10. Descopera astfel propriu semn de modestie o memorie nu prea grozava. Blocul cel nou este pozitionat langa o gradina botanica, privind pe geam este mult mai frumos decat in fosta locuinta. Curtea din fata blocului este maricica dar este intre blocuri. Aici face prietenii noi, dar nu asa apropiate ca in Brazda. Timpul pentru prieteni este limitat la cel din afara orelor de scoala. La scoala are 2 colegi care ii sunt si vecini si sunt premiantii clasei, Stamatescu si Anghel. Cu Stamatescu pune la cale sa plece cu o corabie cu panze cand vor mai creste. Stamatescu invata cateva figuri de jiu jitsu de la tatal lui care era pilot de avion. Intr-o confruntare ca intre baieti ii suceste mana si Florin este uimit cat de usor poate fi scos cineva din lupta daca stii tehnici de aparare. Este anul in care are primele probleme de auz. Intr-o ora de franceza profesorul il pune sa traduca o fraza in franceza si el nu aude intrebarea. Se pune pe plans si astfel profesorul nedumerit afla ca nu a fost auzit. Ii spune la diriginte si dirigintele la parinti. Incepe o epopee de tratamente ORL. Mama Elena il duce la un medic care era din Bailesti ca si Ion. Medicul ala ii face insuflatii cu niste medicamente. Prima ureche trece cu brio dar la a doua medicul are proasta inspiratie sa il puna sa tina de un tub intr-o anumita pozitie langa ureche. Florin vrea sa il intrebe daca tine bine tubul. Medicul refuza sa stea de vorba cu el si din cauza asta si a zgomotului produs de tratament in ureche, se sperie si se pune pe plans. Ii era frica ca medicul ii sparge timpanul. Medicul se supara opreste tratamentul si ii scoate afara din cabinet. Mama Elena nu intelege explicatiile copilului care ii spune ca s-a speriat ca nu tinea bine tubul si decide sa plece si sa lase tratamentul la medic. Din cauza asta Florin va avea probleme cu urechile toata viata. Lipsa auzului dupa raceli banale ii va influenta viitorul decisiv si va trebui sa mearga de foarte multe ori la ORL pentru tratament. Noua scoala era mai aproape decat prima. Aici profesorul de romana remarca talentul la scris al lui Florin dar remarca si greselile gramaticale. La una din lectii il ameninta ca il spanzura cu o sfoara de lustra daca mai vede ca face greseli. Acelasi profesor il intreaba la ora de atelier cum se numeste un obiect, adica un echer si el greseste si zice ca unghi. Isi da seama ca a gresit dar asta este, nu este chiar cel mai destept tip de pe lume. Scoala avea o curte mare interioara unde se jucau copii fotbal, hambal sau baschet. Nu intelege prea bine regulile si nu ii place ca se imping haotic unii in altii. O minge de handbal il loveste in fata si il face sa nu aprecieze acest sport. La Baschet mingea grea ii da degetele peste cap. Nu ii place nici baschetul. La sport profesorul are o dambla ii pune sa alerge maraton in jurul unui bloc , sa dea cateva ture in jurul blocului. Nu intelege de ce trebuie sa se chinuie. Nu ii place nici maratonul. El ar fi vrut sa joace volei dar profu de sport vroia altceva.

1972 este anul in care vine in vizita bunica de la Bailesti si Florin si cu Nisi ii dau sa bea apa de la chiuveta din baie si apoi rad in hohote pentru ca Muica , cum ii spuneau ei, credea ca apa nu este potabila din cauza ca era in aceiasi incapere cu WC-ul.

Este anul in care cei 2 copii joaca cu mingea prin casa si Florin incearca sa o pacaleasca pe Nisi ca exista mos Craciun cu toate ca el nu mai credea acest lucru. Pomul de craciun era un eveniment deosebit si facerea bradului la fel. Se aprindeau artificii in pom si era multa veselie. Bomboanele erau vanate printre crengi si globuletele straluceau. 

Curtea din fata blocului era un bun loc de joaca. Aici se inventau diferite jocuri. Poate cel mai mult ii placea turca.

Haideți să ne amintim împreună cum se juca acest joc și poate, cândva, îl veți juca cu nepoții voștri. Pentru acest joc aveai nevoie de spațiu de aproximativ 40-50 de m lungime și 20-25 lățime; două echipe a câte unul sau mai mulți jucători în fiecare echipă, o groapă de dimensiuni nu prea mari (aproximativ 5 cm în adâncime și cam 20 cm în lungime); un ciomag de aproximativ 60-80 de cm și  Țurca.

Aceasta este un băț mai mic de aproximativ 15-20 cm lungime, ascuțită la capete și care trebuia să fie cioplită în așa fel încât să fie alcătuită din 4 laturi bine determinate.

Regulamentul jocului poate să difere de la caz la caz, de la o regiune la alta. Însă bucuria pe care o aduce pe chipul celor care-l joacă este nemăsurată.

Iată versiunea cea mai cunoscută a jocului Țurca

Cele două echipe se așază pe rând, una la groapă, iar cealaltă în teren. Echipa care urmează să dea prin fiecare jucător o serie de lovituri din direcția gropii spre echipa așezată în teren, echipa amplasată în teren are drept sarcină să prindă sau să arunce țurca după anumite reguli.

Prima lovitură îi revine jucătorilor situați în preajma gropii și constă în așezarea țurcii perpendicular  pe groapă. Primul jucător cu ambele mâini ia ciomagul în așa fel încât celălalt capăt al ciomagului să fie amplasat în groapă, sub țurcă. Apoi se aruncă țurca printr-o smucire, în teren. Jucătorii din cealaltă echipă trebuie să stea la o distanță de vreo 6 pași, si în acest moment trebuie să prindă țurca.

Dacă o prind fără ca ea să atingă anterior terenul, jucătorul de la groapă este eliminat și trebuie să treacă la lovitură următorul jucător din echipa de lovitură. Dacă cineva din mebrii echipei din teren reușește să atingă țurca, atunci acel membru câștigă posibilitatea de a face un “pas” din locul în care se atinge țurca de pamânt.

Cel care aruncat țurca urmează să așeze ciomagul perpendicular peste mijlocul gropii, iar jucătorul care a atins țurca va lua țurca în mână și va face un pas din locul unde a căzut țurca înspre direcția gropii. Ulterior va arunca țurca înspre groapă în așa fel încât să nimerească ciomagul jucătorului din echipa adversă, care este poziționat în groapă. Dacă atinge ciomagul, jucătorul de la groapă este eliminat, iar dacă nu, cel de la groapă va trece la a doua lovitură.

A doua lovitură constă în a pune țurca cu unul din capete în groapă, astfel încât jucătorul  să poată lovi cu ciomagul peste celălalt capăt în așa fel încât țurca să sară în sus și din aer să lovească țurca cât mai departe în teren. Aici, dacă echipa din teren prinde țurca înainte de a atinge suprafața solului, îi elimină pe cei de la groapă și trec ei la lovire. Acolo unde cade țurca se estimeaza câte ciomege, cap în cap, sunt până la groapă, iar cel de la groapă îi cere spre aprobare echipei din teren.

Dacă sunt de acord, se oferă numărul de puncte stabilit, dacă nu, se trece la măsurat și numărat. Când greșesc cei de la lovitură cu estimatul, li se pune minus dublu, iar dacă greșesc în aprobare cei din teren, li se pune dublu la cei ce au cerut, de la lovire.

În cazul în care în cea de-a doua lovitură țurca atinge pe cineva din jucătorii din teren la cea de-a doua lovitură, fără ca el să o prindă înainte de a atinge pământul, se calculează un număr de puncte în minus stabilit la început pentru echipa din teren.

Joaca continuă până la un anumit număr de puncte. De obicei, acesta este 120. În orice caz, acesta putea fi modificat dupa doleanța participanților.

A fost inaugurat Sistemul hidroenergetic Porțile de Fier I, cu o putere de 1050 MW, în partea românească și tot atât în partea iugoslavă; lucrările sistemului au început în septembrie 1964

1971

 1971 este ultimul an in care mai sta in blocul din Brazda lui Novac. Cu 1971 se inchide aproape un ciclu al copilariei absolute. In blocul ala se construiesc primele sentimente de iubire si isi cauta iubita cu I mare. Tot aici isi pierde primul prieten de joaca intr-un mod stupid. Gigi vine pe la el in vizita si ziua urmatoare parintii vad ca lipsesc niste bani din dulapul din bucatarie. Intrebati de bani Nisi zice ca a fost Gigel pe acolo. Ion se duce acasa insotit de Florin la Gigel care statea peste drum si face scandal parintilor ca copilul i-a luat banii. Florin nu zice nimic si nu intelege cum a fost posibil asa ceva . Ion va afla ulterior de la vecinul de deseubt ca Nisi luase banii si mersese la loto si luase lozuri. Ea fusese cu cele 2 gemene care au spus apoi parintilor. Din pacate Ion nu merge cu Florin la parintii lui Gigi sa isi ceara scuze si astfel Florin nu se mai poate juca cu baiatul caruia ii este interzis de parinti sa se mai joace cu el. Gigi va fi colegul lui de clasa la liceu in treapta 2 . Dar rusinea de a-l fi facut hot nevinovat il tine departe si oricum plecand din cartier povestile lor de viata erau despartite.

In aceasta perioada iubeste deocamdata una din cele 2 gemene de la etajul 3, Rodica si in jocurile sale incearca sa vada daca Rodica va fi sotia lui. Ii iese mereu ca da. Acum parintii incearca sa il apropie de o fata din Podari care are parintii in Boureni satul parintilor mamei. Trebuie sa o pupe de revedere si il distreaza ideea. Mai exista o fata blonduta pe care o cunoaste de la scoala si sta cu el in bloc. Se mai intalnesc prin fata blocului la joaca. Ii place si de ea. Apoi la Boureni seara sub tei in fata curtii pe banca de lemn, ca sa scape de tantari aduna vreascuri si face focul. Aici se aduna multi copii din sat si multe rude. Este perioada bucuriei de a fi inconjurat de prieteni. Aici cunoaste rude in varsta sau mai tinere si copii ca el . Cunoaste si niste fete adventiste. Ii place de una din ele. O fiinta ca o zana mica cu plete blonde. In Boureni descopera alaturi de varul lui Mugur, cum se pot vana vrabii cu prastia. Devine un vanator si organizeaza expeditie de vanat grauri inspre gara. Reusesc sa doboare o pasare pe care o gatesc si o impart el si Nisi cu care fusese la vanatoare. Este timpul in care el si Nisi dau foc la sura din spatele curtii. Aprind langa sura un gheomotoc de paie dar focul se intinde si aprinde sura. Vin repede oamenii din sat si sting sura cu galeti cu apa. Este certat putin si iertat. Boureni in perioada aceea era pentru florin un loc mirific. Porumbul din gradina din spatele casei era un loc de ascuns si cercetat. Via din spatele porumbului avea minunatii de struguri si era incantat. Zarzarii si prunii, dar mai ales perii ii ofereau fructele al carui gust era foarte apreciat. In fata casei, bunicii aveau 2 peri. Ambii erau buni de catarat in ei si de adunat pere. Unul din peri facea rosii dulci si zemoase. O delicatesa. Vara ii placea sa iasa descult prin colbul din fata curtii. II placea sa il simta fierbinte la picioare. Colbul era ridicat seara de vacile si oile care se intorceau de la pascut. Tot seara se intorcea si cardul de gaste din capatul satului de la balta.  Era o incantare sa le priveasca cum fiecare card mergea la casa lui. Cateodata  incepeau sa zboare, cam pana la 1 m inaltime intr-un concurs pentru cine ajunge primul. Este perioada cand vede cu uimire cum Sefu, fratele bunicii vine cu boii si caruta si cara tarnele cu struguri.  Apoi vede cum acestia sunt calcati in picioare si transformati in vin. Bea mustul cu placere. Aici la Boureni vine iarna pentru ca parintii taiau porcul. Era un moment de incantare preparaea porcului la care participau parintii si bunicii in timp ce erau vizitati de rude. Se glumea mult, se bea vin si tuica facute in casa si se preparau carnati , fripturi si piftii.

La Boureni isi cunoaste si starbunicii. Unul dintre ei venind in vizita il invata sa faca vioara dintr-un stiulete de porumb. Anul viitor cand vine in vizita afla ca strabunicul lui a orbit. Peste alti 2 ani acesta moare si il regreta, pentru ca nu intelege cum reusea sa faca porumbul sa cante ca lui nu-i iese.

Boureni era minunat si prin porumbeii din pod care stateau pe casa si ofereau un spectacol cand isi luau zborul si cand incepeau sa iasa puii sau cand se imperecheau. Podul era plin de pui de porumbel si el urca pe scara si aduna cativa, din care bunicii faceau o friptura gustoasa. Ii parea rau de pui, dar tare erau gustosi.

în 1971 s-a infiintat forumul de la Davos, adică Forumul Economic Mondial, pe care l-au structurat Klaus Schwab și Henry Kissinger. În mod obișnuit, se pot aștepta să fie prezenți lideri mondiali - de obicei președintele în exercițiu al SUA, conducerea UE și a ONU și așa mai departe - dar și lideri de afaceri și antreprenori, gânditori și academicieni proeminenți, șefi de ONG-uri și din sectorul caritabil, inovatori, mass-media, societatea civilă, activiști și alții.

Deși este adesea criticat ca fiind un loc de discuții pentru cei 1% privilegiați din lume, este, de asemenea, locul unde oamenii vin să încerce să facă lobby și să influențeze aceste elite puternice pentru a susține diverse cauze sau mișcări.

De atunci evolutia economica a lumii a fost spectaculoasa. 

în 23 mai 1971, a fost inaugurat Hotelul InterContinental din București, finalizat după 3 ani de la începerea construcției. Cu 24 de etaje și 87 de metri înălțime, a devenit a doua cea mai înaltă clădire din București, după Casa Scânteii.

Construcţia a început în anul 1967, respectând un proiect al arhitecţilor Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu şi Romeo Belea, arhitect care s-a ocupat și de renovarea Teatrului Naţional, clădire ridicată odată cu InterContinentalul. Semnarea contracutului și demararea lucrărilor au fost anunțate și în presa străină. Celebrul ziar american New York Times anunța în noimebrie 1967 că guvernul român și InterContinental Hotel Corporation, o subsidiară a Pan American World Airways, au ajuns la un acord în privința construirii unui hotel în Capitala României.

În mod nesurprinzător, guvernul SUA a devenit liber să tipărească și să cheltuiască bani în mod nesăbuit prin decuplarea dolarului de aur. Ca urmare, valoarea dolarului american s-a prăbușit cu peste 90% în raport cu aurul.

În iunie 1971, Nicolae Ceauşescu, Elena şi alţi înalţi demnitari comunişti, printre care Ion Iliescu, pe atunci ministru al tineretului şi secretar al CC al PCR, au descoperit spectacolele de propagandă din China şi din Coreea de Nord. După ce a vizitat China, Coreea de Nord, Mongolia şi Vietnamul de Nord ( 1-24 iunie 1971),

In iulie 1971, liderul comunist Nicolae Ceauşescu le cerea prim-secretarilor judeţeni subordonarea ideologică totală. Tot ce nu era comunist în sfera publică trebuia să dispară, fie că era vorba de literatură sau de arte vizuale. A fost momentul în care a devenit evident că declarata independenţă faţă de Moscova din 1968 şi neintervenţia României împotriva reformatorilor de la Praga au fost doar instrumentele prin care Ceauşescu a putut să anihileze orice opoziţie internă. Dând satisfacţie sentimentelor anti-sovietice ale românilor, Ceauşescu şi-a putut permite să importe de la dictatorul comunist Mao un model de cult al personalităţii care în Europa dispăruse odată cu Stalin.

1970

 1970 este anul in care ruleaza filmul Planeta Gigantilor in Romania.1970 este anul in care parintii isi cumpara un pick-up . Apar discurile cu cantareti de muzica usoara si populara. Ii place Maria Lataretu si Benone Sinulescu . Vine unchiul Gicu in vizita cu Bebe  Se asculta muzica lautareasca 

Foaie verde solzi de peste,

Un parinte poate creste

7, 8 copii sau 10..

Dar 10 copii cuminti..

Nu pot tine doi parinti,

Nu pot tine doi parinti, mai.

Unul pe altu, se lasa..

Si de parinti nu le pasa,

Unul pe altu, se lasa.. 

Si.. de parinti nu le pasa...  .

Atmosfera il apropie de rudele lui dar acestea nu sunt interesate. Bailestiul a ramas mereu un loc regretat. O pierdere neinteleasa.

 Unul din vecinii de la parter are televizor si ruleaza filmul. Se uita prin geam si nu ii vine sa creada ce vede, o mana uriasa si un om trecand pe langa aceasta. Planeta giganților (cu titlul original Land of the Giants) este o serie științifico-fantastică TV realizată de către Irwin Allen între anii 1968-1970 și difuzată în România la începutul anilor '70. Subiectul seriei este o transpunere moderna a Călătoriilor lui Gulliver: o navetă de pasageri cu traiectorie suborbitală traversează, în cursul unui zbor, o furtună spațială care o deviază de pe traiectorie și o proiectează pe o planetă necunoscută locuită de umanoizi cu o înălțime de douăsprezece ori mai mare decât cea a ființelor umane. Episoadele prezintă modul în care echipajul și pasagerii privesc această societate totalitară si eforturile lor de a nu fi capturați de către giganți. Vede la televizor si un reportaj despre invazia Cehoslovaciei de catre Rusi, invazie care avusese loc in august 1968. Asta il inspira si creeaza mai multe scenarii in care el si mai multi prieteni ar fi blocat tancurile cu caramizi aruncate in drum.  Isi da frau imaginatiei si se vede in munti prin paduri, de unde ataca inamicul fiind suit in coronamentul copacilor. Copacii il atrag si cand ajunge la Boureni la bunici se urca in teiul din fata portii. O creanga se rupe sub piciorul lui surprizandul, cade pe spate dar spre norocul lui o alta creanga il sustine si nu cade din copac. Dar realizeaza ca era sa o incurce. Nu intelege cum de s-a rupt creanga aia pe care o testase prin impingere. Nu este prima incercare de accident. In fata blocului unde locuia erau niste grinzi mari de beton , aluneca pe o grinda si isi prinde piciorul intre acestea. Iese cu greu cu o julitura serioasa pe care nu o uita. Se construia un bloc cu 3 etaje, numit experimental, cu camere mai mari si care pare locuit de oameni cu bani mai multi, dupa masinile parcate in dreptul lui. De la constructia lui au ramas grinzile alea aruncate pe langa bloc. Incep sa ii moara niste rude de la Bailesti, satul tatalui sau. Moare Ilie care era casatorit cu sora tatalui. Ilie era veterinar dar ii cam placea sa bea. Dupa Ilie moare tatal lui Ion. Acesta moare de cancer la gat la o varsta inaintata, fiind fumator inrait. Apoi moare sora lui Ion de cancer si nepotul sau Bebe. Bebe a fost un copil razgaiat care era obisnuit sa se creada crai. Credea ca este idolul femeilor si vara umbla in chiloti prin casa. Isi face o iubita invatatoare, care il paraseste. El ajunge sa fie angajat in armata. Ura armata dar tatal lui, Gicu fratele lui Ion nu tine cont de asta. I se pare ca armata va fi un loc bun pentru el. Bebe vine in vizita la Florin la bloc si se joaca cu acesta punindu-l sa sara pe pieptul lui cu picioarele. Se joaca cu Florin si Nisi si ramane in amintirea lor ca un var bun , glumet si jucaus. Dar Bebe il preseaza pe Ion sa ii gaseasca un servici la termocentrala, ca daca ajunge angajat in armata se sinucide.  Vine in vizita cu prietena lui. In vara Ion il ia pe Florin de la scoala in timp ce acesta se intorcea acasa. Ii spune ca Bebe s-a impuscat si incepe sa planga. Nu ii vine sa creada. Va merge la inmormantare unde toti erau in lacrimi. A fost o inmormantare mare cu multi oameni, inmormantare care a facut din casa bunicilor de la Bailesti un loc tragic, unde toata copilaria lui cand se ducea in vizita, vedea oameni bocind.

 

 

1969

 9 ani, clasa 3-a. Alearga prin cartier. Se duce des la complex. Complexul este un multimarket de dimensiuni relativ reduse, dar pentru el era ceva suficient de mare. Aici gaseste o cofetarie de unde cumpara, bomboane, eclere, savarine si mentosane. Tot aici este un restaurant din care ies mirosuri nu prea placute. Langa restaurant este o autoservire de unde parintii cumpara mereu cate ceva. Si bine inteles nelipsitul aprozar cu legume pline de pamint si cu fructe. Tutungeria este si ea acolo cu cateva reviste si ziare. Intr-o zi trece in viteza strada. Era cat pe ce sa il loveasca o masina. Nu erau multe masini, dar tocmai atunci trecea una. In fata blocului era o parcare unde erau parcate masin straine, Ford, Craisler. Nu ii placeau masinile. Nu intelegea de ce lumea este atat de innebunita dupa ele. Lui ii placeau trenurile, locomotivele mai ales. Ii placea sa mearga cu trenul si ii placea atmosfera din gara. Ii placea sa vada locomotivele masive intrand linga peron. Ii placea totul la tren, mirosul, scaunele, atmosfera de calatorie. Privea fascinat multimea pestrita care calatorea cu trenul. Ii placeau si biletele de carton si astepta cu interes sa vina controlorul si sa le stanteze.

Merge la frizer. Frizerul era destul de departe. Este primul serviciu de care are parte. Frizerul este guraliv si are o masina de tuns care cam ciupe. Frizeria este mica si deasupra capului troneaza o banda de prins muste, care chiar prinde.

Este perioada cand se construiesc primele blocuri cu 10 etaje. Le priveste incantat de dimensiunea constructiei si de macaralele care carau materiale pentru ele.

Anul 1969 este anul in care astronomia inregistreaza multe succese. Oamenii pasesc pe luna. Este anul in care este depasita bariera sonica de catre un avion francez. 

"Muzica pop devine noua cultură globală și produce, în 1969, albume desăvîrșite în cascadă. Led Zeppelin lansează primul album. The Beatles se despart, dar lasă în urmă Abbey Road, albumul socotit imperfectibil și faimoasa fotografie de copertă cu trecerea „zebrei”, ridicată rapid la rang de icoană a noii culturi. Toată lumea compune, debutează sau revine cu o maree muzicală fără cusur și, aparent, fără sfărșit. Elvis Presley, The Rolling Stones, Jimmi Hendrix, Janis Joplin, The Doors apar, scapără și dispar sau continuă deschizînd culoarul pentru generațiile următoare. Jazz-ul și muzica progresivă ies din enertainment și trec ambițios în zone intelectuale avangardiste. Miles Davis, King Crimson, Pink Floyd scriu noua muzică avansată a vremurilor noi. Festivalurile rock devin congregații și cruciade fabuloase.  Viața e hippy. Politica e preluată și converită în arta protestului plenar și continuu. Harvard, Berkley și aproape orice altă universitate e ocupată de studenți militanți care cer abolirea trecutului și instaurarea democrației reale. Care înseamnă, mereu, elbierare toatală. Eliberare sexuală, eliminare a convențiilor, pace în orice condiții, întoarcere la stadiul comunitar pre-istoric.Primul caz de HIV e depistat în același an și anunță, neștiut, marea dramă a anilor ’80 și ’90. Un incident petrecut în clubul Stonewall din New York pune bazele mișcării militante Gay și LGBT care domină astăzi teoria și practica drepturilor civile"( Traian Ungureanu in Agora)

1968

America a cunoscut unele dintre cele mai grele și sângeroase bătălii din Vietnam, în timp ce acasă tot mai mulţi protestatari se înrolează în mișcarea pentru drepturi civile. Studenţii declanșează revolte în universităţi, liderul de culoare Martin Luther King Jr. este asasinat, ceea ce scufundă orașele americane în noi revolte sângeroase. Robert Kennedy, fratele președintelui împușcat la Dallas în noiembrie 1963, sfârșește sub gloanţe, în plină campanie electorală pentru obţinerea nominalizării Partidului Democrat în vederea candidaturii la alegerile pentru Casa Albă. In Franţa, revoltele studenţești readuc Parisul în vremurile baricadelor, iar generalul De Gaulle se îndreaptă spre sfârșitul carierei politice. În Est, comuniștii reformiști ajung la putere la Praga. Criza durează până în august, când URSS decide că lucrurile s-au dus prea departe și invadează Cehoslovacia. În România, august 1968 este momentul în care Nicolae Ceaușescu își construiește soclul pe care își va înălţa ulterior cultul personalităţii. Discursul din 21 august al liderului de la București va crea un mit. Ceaușescu a condamnat cu curaj invazia sovietică, după care s-a temut de consecinţe. Dar beneficiile pentru statura sa de lider comunist au fost enorme.

Occidentul a crezut că și-a găsit omul care să producă breșa în lagărul socialist. Ușile cancelariilor s-au deschis. La fel și liniile de finanţare pentru România. Cu banii occidentalilor, Ceaușescu a început să facă investiţii uriașe, dar fără să renunţe la doctrina economică a comunismului clasic.

Dacă miliardele de dolari ar fi fost însoţite de reforme și de liberalizare în economia centralizată, este foarte posibil ca România să fi câștigat un avans considerabil, care să o lase într-o poziţie mult mai bună la prăbușirea comunismului și la trecerea spre economia capitalistă.

Dar Ceaușescu era un lider comunist dur, care nu putea accepta nicio reformă și nicio slăbire a principiilor marxist-leniniste. Deschiderea și independenţa afișate în 1968 nu au fost valorificate pentru România, care se va întoarce către stalinismul pe care liderii de la București nu îl părăsiseră, de fapt, niciodată. O șansă istorică irosită spune Ion M. Ioniță in Historia.ro

In 1968 se scufunda 2 submarine in Mediteranaș unul Israelian si altul Francez si un submarin nuclear American in apropiere de Azore cu 99 de oameni la bord.

1968 îl găsește pe Florin acomodat cu clasa 1. Din cauza înălțimii ocupă deja un loc în ultimele rânduri ale clasei. Din start pentru ca a auzit ca așa trebuie,își alege o poziție verticala a corpului pentru a nu se cocosa și va păstra atitudinea asta până la sfârșitul studiilor ce vor veni. Învață cu plăcere să scrie. Are un învățător care ii remarcă până în clasa 4 abilități pentru matematică. Își face primii prieteni și pornește pe drumul studiului cu persoane cu care se va întâlni și la liceu și la facultate. În mod excepțional drumul lui se va intersecta cu fata care ii atrage atenția,  Aliona, o fată cu tată rus,fată cu care va fi incompatibil. Cei 2 au un destin aproape comun, ajung să lucreze în același oraș de provincie Slatina Jud Olt, se căsătoresc și locuiesc în același oraș dar nu stau nici-o dată la aceiași masă . Aliona este o fetiță cu ochi albaștri,  șatenă, cu o față albă. rotundă și un corp plăcut, proporționat.
La școală Florin cunoaște voleiul care ii place și îl joacă cu plăcere. Joacă fotbal și ocupă poziția de libero. Nu vrea să fie atacant. Îl deranjează greutatea mingii. Să joci fotbal cu mingi pentru adulți i se pare inuman. În fața școlii lângă fileul de volei are și prima confruntare cu un băiat de vârsta lui puțin cam surd, Dobre. Se tăvălesc puțin pe jos și el iese victorios. Una din puținele victorii.Nu suportă aparatele auditive. Nu știe că viitorul îl va face dependent de așa ceva. 

1967

 1967 a insemnat ultimul an de libertate . In toamna avea sa inceapa scoala. Primavara il gasea printre bondari si fluturi si cu nasul in cautare de mirosuri de flori. Petalele florilor de pomi care se scuturau erau o mare incantare. Vara este momentul alergatului prin cartier in cautare de locuri nevazute. Ploaia era si ea un motiv de alergat pentru a creste mare. Toata agitatia inceta cand incepeau durerile in gat si cand nasul se infunda si incepea sa curga. Facea temperatura. Primavara si toamna era intrecere intre el si Nisi, care raceste mai rau si mai mult. Tratamentul de baza era sacul cu sare pus pe gat si aspirina. 

Este perioada jocurilor de echipa;sotron, tara tara vem ostasi.

Pentru a juca şotron avem nevoie de o piatră cu care să aruncăm la şotron, un loc (neted si fără gropi) pe asfalt şi cretă pentru a desena spaţiu de joc. În funcţie de zonă acesta poate arăta in diverse moduri, poate fi mai lung sau mai scurt, mai complex sau mai simplu.

În toate cazurile ideea este în esenţă aceeaşi: câteva căsuţe numerotate crescător începând cu cifra 1.. Căsuţele trebuiesc parcurse de la 1 la 8 iar apoi înapoi la 1. Cine reuşeşte să le parcurgă pe toate primul, câştigă. Jocul continuă însă până ce toţi jucătorii reuşesc să parcurgă şotronul.

Atunci când îţi este rândul arunci cu piatra spre căsuţa la care te afli.Dacă piatra cade în afara sau pe linia căsuţei te duci să îţi recuperezi piatra şi cedezi locul următorului jucător.

În cazul fericit în care piatra cădea în căsuţa în care trebuia să sari într-un picior, din pătrăţel în pătrăţel fără a atinge nici o linie. Dacă atingi linia sau, şi mai rău, sari în afara sau în alt pătrăţel cedezi locul următorului jucător. De menţionat este că, unde sunt câte două pătrăţele pe acelaşi rând trebuie să sari cu câte un picor în fiecare pătrăţel.

Cu o căsuţă înainte de pătrăţelul unde este piatra te opreşti, rămâi într-un picior şi încerci să iei piatra. Dacă reuşesti te întorci la început şi arunci cu piatra către următoarea căsuţă.

După ce ai terminat de parcurs toate pătrăţele în ordine crescătoare şi trebuie să le parcurgi în ordine descrescătoare de fiecare dată când sari intr-un picior din pătrăţel în pătrăţel trebuie sa parcurgi şotronul până la capăt, sărind peste pătrăţelul în care este piatra, şi apoi sa revii pentru a ridica piatra din pătrăţelul în care se află.

.Ţară, ţară, vrem ostaşi este un joc la care participă două echipe, cu un număr care poate varia între cinci şi zece copii. Cele două echipe se aşează faţă în faţă, la o distanţă destul de mare una faţă de cealaltă. O echipă începe jocul spunând: “Ţară, ţară, vrem ostaşi!”, iar cealaltă răspunde: “Pe cine?”, după care este ales unul dintre membrii echipei adverse şi i se strigă numele.

Cel ales trebuie să alerge cu putere şi să încerce să rupă rândurile formate ca un zid de echipa adversă (jucătorii formează zidul cetăţii prinzându-se de mâini şi ţinându-se cu putere). Dacă cel ales reuşeşte să rupă zidul, se întoarce la echipa lui şi ia un “prizonier” din echipa adversă, iar dacă nu reuşeşte, trebuie să rămână în echipa adversă. Echipa câştigătoare este cea care adună cât mai mulţi ostaşi.

Tot acum descopera jocul pitulusul si urma scapa turma. Mereu el incearca sa scape turma. Ramane ultimul si apare din ascunzis cand cel care il cauta nu este atent. 1967 este anul in care descopera ca stie sa cante muzica populara. Si se pune pe cantat 

Cine bate seara la fereastra mea?

Cine bate seara la fereastra mea?

Cine bate seara la fereastra mea?

Eu sunt, dragă Mărioară, nu te speria,

Eu sunt, dragă Mărioară, nu te speria.

 

Cine bate seara la oblonul meu?

Cine bate seara la oblonul meu?

Eu sunt, dragă Mărioară, eu, iubitul tău,

Eu sunt, dragă Mărioară, eu, iubitul tău.

 

Scoal-aprinde lampa să-ți văd fața ta,

Scoal-aprinde lampa să-ți văd fața ta,

Nu pot, dragă Ionele, că-i măicuța rea,

Nu pot, dragă Ionele, că-i măicuța rea.

 

Dragă Mărioară, mă duc să mă înec,

Dragă Mărioară, mă duc să mă înec,

Du-te, Ionele dragă, unde-i lacul sec,

Du-te, Ionele dragă, unde-i lacul sec.

 

Dragă Mărioară, mă duc să mă-nsor,

Dragă Mărioară, mă duc să mă-nsor,

Du-te, dragă Ionele, unde-i satul gol,

Du-te, dragă Ionele, unde-i satul gol.

 

Viu, mândruțo dragă, la tine-n pridvor,

Viu, mândruțo dragă, la tine-n pridvor,

Vino, dragă Ionele, eu te-aștept cu dor,

Vino, dragă Ionele, eu te-aștept cu dor.

1967 este si anul in care la Boureni Dolj satul bunicilor din partea mamei, se construieste o casa cu 2 camere. Este un salt deosebit de la bordeiul in care au crescut Elena si sora ei Rica cele 2 fete ale lui Emil. La casa participa toate rudele. Elisabeta zisa Veta a avut multi frati si veri in sat. Florin ii zicea maia, de la mamaia. Era o femeie cu ochii negri cam de 1,60 inaltime, cu parul negru des, prins de obicei in basma,foarte harnica si mereu zambitoare. La marginea satului era o fabrica de caramida, adica o groapa unde se ardea caramida. De acolo se alimentau casele in constructie. Este o perioada a constructiei de case. Casa a fost facuta bine,  acoperita cu tigla , mai este locuibila si dupa 55 de ani. 

1966

 Florin iubea bucataria lui mica cu dulapul verde si crem. Era un dulap cu margini rotunjite, cu sertare mari la nivelul 1 si un rand de sertare mici suprapuse. Ii placea si usa de la compartimentul pentru paine care se rabatea frumos si ramanea apoi la orizontala. Rafturile cu usi mari de jos ascundeau vesela si el accesa mereu spatiul ala sa vada ce mai este in el. Cand Elena, mama lui, nu mai stia unde a pus un lucru il intreba pe el si el aparea cu lucrul respectiv. La bucatarie avea locul lui stabilit la masa intre una din laturile mici si perete. Masa era in dreptul geamului si avea un gratar de lemn la 10 cm de sol, un gratar bun de pus picioarele pe el. Jocul cu mingea, alergatul, joaca in leagane erau activitati curente. Si undeva spre dreapta iesirii din bloc descoperea gazele si a vietuitoarele de prin tufisurile aflate in fata blocului,  pe langa un drum pe care daca mergeai, incet incet ajungeai la gara. Este perioada cand descopera jucariile impreuna cu sora lui. El are un maimutoi de carpa caruia ii zice gigel si care era in fruntea luptelor imaginare care se declansau de cate ori plictisul devenea prea mare. In acele lupte Gigel era supus la traume diferite, aruncat, calcat, dar mereu mereu de neinvins. Sora lui, Nisi, avea o papusa pe care o imbraca si dezbraca mereu si ii dadea sa manince ca apoi sa o trimita la culcare.  Este perioada cand descopera folclorul prin muzica de la micul aparat de radio si incepe sa cante cate o melodie alergand pe scari afara. Aparatul de radio era un aparat cu panza in fata , o panza impletita de culoare galbui prin care se vedea proeminenta marginilor difuzorului. Cadranul cu lungimile de unda era strabatut de o limbuta, manevrata de o sfoara, ce ducea la butonul rotund cu striatii fine , butonul care cauta lungimile de unda. Acest radio va fi sursa multor povesti si va deschide auditiv calea spre o lume cu multe limbi de neinteles. De aici asculta ritmurile de twist si rock ale lui Elvis Presley.

O altă iarnă grea a venit peste români în 1966-1967. A început să ningă în noaptea de Revelion a anului 1966 şi ninsorile au continuat câteva zile. Zăpada a ajuns atunci la 3 metri şi oamenii au ieşit din case făcând tuneluri pe sub zăpadă. Tramvaiele au rămas blocate între nămeţi şi, abia după ce populaţia s-a mobilizat şi a ieşit la deszăpezire, au fost repornite maşinile.

Iarna
Iarna a jucat un rol important în copilăria lui Florin. Iarna pentru el a însemnat zăpadă multă, patinoare de gheață pe trotuare, zăpadă înghețată și picioare și mâini aduse spre îngheț de atâția bulgări făcuți și atâta alergat prin nămeți. Iarna era așteptată cu nerăbdare, zăpada la fel. Mersul la grădiniță și apoi la școală a însemnat confruntarea cu zăpadă mare și ades cu vânt viscolit. La început, ghețușul a însemnat căderi și lecții dureroase despre cădere. Iarna a însemnat construcția cazematelor de zăpadă făcute cu cărămizi de zăpadă înghețată. Iarna a însemnat săniuș, fie că era tracțiune fie că era coborâre la vale pe orice dâmb ridicat. Săniuș însemna expediții spre casa vărului său poziționată pe coama unui deal, sau mersul de 1km până la școală unde era o stradă ce cobora abrupt.Când ieșea la zăpadă mai întra doar când era aproape înghețat. Se așeza cu mâinile și picioarele la căldură până simțea cum acestea încep să îl furnicăie cu putere. Bunica și mama se întreceau sa facă ciorapi și mănuși de lână. Cu iglițe potrivite le făceau rapid. Erau cam aspre și înțepau pielea, dar s-a obișnuit cu ele. Puloverele groase, tot din lână împletită erau. De la Boureni Dolj, veneau multe împletituri, presuri, covoare de pus pe jos sau carpete de pus pe perete.